Biomasa în fața deciziei europarlamentarilor: este sau nu energie regenerabilă?

Biomasa forestieră constituie aproximativ 3% din energia totală în UE, în marja care ar putea fi economisită prin măsuri de eficiență. Dar are în spate o industrie de miliarde, iar noile reglementări pe care le are în vedere UE au stârnit un adevărat furnicar de lobby, amendamente, măsuri și declarații.

Controversele legate de biomasa pe post de energie se izbesc din nou de decizia politică și de interesele nu o dată divergente, tocmai într-un moment în care este nevoie de coeziune și consens mai mult ca niciodată. Pe de o parte, deputații europeni au adoptat, înaintea unei viitoare întâlniri pe această temă, o poziție fermă, cerând încetarea includerii biomasei forestiere în obiectivele privind energia regenerabilă. „De dragul pădurilor noastre, al naturii și al unui climat viabil, restul Parlamentului European trebuie să li se alăture”, scriu Michal Wiezik și Zoltan Kun, europarlamentar slovac pentru grupul Renew și membru al comitetului ENVI, respectiv Zoltan Kun, șeful departamentului de conservare la fundația WildEurope. Practic, atingerea obiectivului UE de emisii nete zero până în 2050 va necesita un efort masiv de protejare și refacere a pădurilor care scot CO2 din atmosferă. „În prezent, totuși, o mare parte a energiei regenerabile a UE provine din arderea copacilor și a altor lemne pentru combustibil, care emite mai mult CO2 per unitate de energie decât arderea combustibililor fosili și eliberează carbon în atmosferă – opusul a ceea ce este necesar dacă am sunt serioși în abordarea schimbărilor climatice”, arată eurodeputații, citați de EURACTIV. Așadar, cum rămâne cu arderea (sau nu…) a arborilor care stochează cantități enorme de carbon – deci susțin decarbonizarea, parte a tranziției energetice – și criza momentului, în care Europa are nevoie de cât mai multă energie accesibilă, durabilă și sigură?

Comisia ENVI a Parlamentului European vizează limitarea utilizării „biomasei primare”, cea provenită direct din păduri. Acest lucru ar descalifica efectiv până la 50% din materia primă folosită pentru a produce biomasă durabilă și ar elimina 20% din utilizarea energiei regenerabile în Europa. În cazul în care această dispoziție ar deveni reglementare la nivel comunitar, ar da o lovitură capacității UE de a atinge securitatea energetică și ar lovi la temelia îndeplinirii obiectivelor ambițioase în materie de climă.

Potrivit Eurostat, arderea lemnului furnizează aproximativ 40% din energia regenerabilă a UE. Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene spune că aproximativ jumătate din acest lemn este „biomasă lemnoasă primară”. Datorită stimulentelor pentru energie regenerabilă, arderea lemnului aproape s-a triplat din 1990. Mare parte a masei lemnoase luate în calcul pentru obiectivele de energie regenerabilă este arsă pentru încălzirea rezidențială.

Pe de altă parte, în septembrie, europarlamentarii vor vota reformele propuse la prevederile RED privind biomasa. Comitetul de mediu a aprobat un amendament care scoate cea mai mare parte a biomasei forestiere din RED ca formă de energie regenerabilă. Dacă ar fi adoptată în pachetul final, această reformă ar însemna că nu se mai calculează ca energie regenerabilă și ar elibera miliarde de subvenții în fiecare an pentru surse curate, cu zero emisii. În același timp, o cercetare a Universității din Sevilla punea în evidență, printr-un studiu, că 2.000 de copaci cu o capacitate mare de absorbție pot capta 160 de tone de dioxid de carbon pe an.

Pe scurt, intervenția europarlamentarilor va permite arderea materialelor secundare din biomasă, cum ar fi rumegușul și scoarța de la gatere, acestea urmând să se califice drept energie regenerabilă și să primească subvenții. Dar, deloc surprinzător, această intervenție stârnește opoziția industriei biomasei, care se opune recomandării comitetului de mediu de a nu mai considera arderea biomasei forestiere drept energie regenerabilă. Atât industria nord-americană de peleți din lemn, cât și Asociația Mondială pentru Bioenergie, care reprezintă zeci de organisme comerciale naționale și internaționale ale unei industrii în valoare de 8,7 miliarde de dolari, au făcut lobby intens. Este, totuși, arderea biomasei pe cale să stârnească o serie de controverse de tipul „răul cel mai mic”, întâlnite și în cazul introducerii (sau nu…) a gazului și energiei nucleare în lista surselor curate? Și cum rămâne cu împăduririle? Captează carbon pentru atenuarea schimbărilor climatice sau se transformă în biomasa care schimbă, chiar și parțial, „lista de încadrare”? Cum va vota România, țară în care atât de multe gospodării ard lemn pentru ase încălzi și unde prețurile gazului au întors încă și mai mulți oameni spre această resursă arhaică?

Între timp, recoltarea și arderea „deșeurilor lemnoase grosiere” –bușteni, cioturi și alte bucăți mari de lemn rămase după tăiere – reprezintă un „risc ridicat” pentru biodiversitate și climă, iar arderea acestui material crește enorm emisiile nete de CO2 în comparație cu combustibilii fosili de care tot încearcă să scape… aceeași Europa.

Imagine de Yves Bernardi de la Pixabay