By Sumele pe care statele și guvernele, plus companiile și multinaționalele le investesc în tehnologiile de energie verde pot părea uriașe, dar de fapt sunt destul de departe de a fi suficiente pentru a aborda dimensiunile multiple ale crizei energetice de astăzi și pentru a deschide calea către un viitor energetic mai curat și mai sigur.
Investițiile globale în energie urmează să crească cu 8% în 2022, pentru a ajunge la 2,4 trilioane de dolari, creșterea anticipată venind în principal în energia curată, arată un raport – World Energy Investment 2022 – al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). Doar că lumea este în continuare polarizată, dezvoltată haotic și inegal.
Pe acest fundal se derulează toate aceste investiții și, ca întotdeauna, statele dezvoltate – care în mare parte sunt și cele care au generat cantitățile enorme de emisii ce periclitează astăzi viitorul planetei – se poziționează și în fruntea avansului pentru trecerea la energie regenerabilă.
„O creștere masivă a investițiilor pentru a accelera tranzițiile la energie curată este singura soluție durabilă. Acest tip de investiții este în creștere, dar avem nevoie de o creștere mult mai rapidă pentru a reduce presiunea asupra consumatorilor din cauza prețurilor ridicate la combustibilii fosili, pentru a face sistemele noastre energetice mai sigure și pentru a face lumea pe drumul cel bun pentru a ne atinge obiectivele climatice”, arată directorul executiv al AIE, Fatih Birol.
Cresc sumele alocate… cărbunelui
În timp ce creșterea cheltuielilor pentru energia curată nu este uniform răspândită, cea mai mare parte având loc în economiile avansate, pe unele piețe, preocupările privind securitatea energetică și prețurile ridicate determină investiții mai mari în aprovizionarea cu… combustibili fosili, în special cărbune. În timp ce investițiile în energie curată au crescut cu doar 2% pe an în cei cinci ani de la semnarea Acordului de la Paris, în 2015, din 2020 s-a produs declicul: ritmul de creștere a accelerat semnificativ, până la 12%.
Cheltuielile au fost susținute de sprijinul fiscal din partea guvernelor și ajutate de creșterea finanțelor durabile, în special în economiile avansate. Energiile regenerabile, rețelele și stocarea reprezintă acum peste 80% din investiția totală în sectorul energetic. Cheltuielile pentru fotovoltaice solare, baterii și vehicule electrice cresc acum la rate compatibile cu atingerea emisiilor globale nete zero până în 2050, punctează iea.org.
Lanțurile de aprovizionare strânse joacă, de asemenea, un rol important în creșterea generală a investițiilor. Aproape jumătate din creșterea totală a cheltuielilor este o reflectare a costurilor mai mari, de la forță de muncă și servicii până la materiale precum ciment, oțel și minerale critice. De la o bază scăzută, există o creștere rapidă a cheltuielilor pentru unele tehnologii emergente, în special baterii, hidrogen cu emisii scăzute și utilizarea și stocarea captării carbonului. De pildă, se estimează că investițiile în stocarea energiei din baterii se vor duba, pentru a ajunge la aproape 20 miliarde de dolari în 2022.
Pe de altă parte, cheltuielile pentru energie curată în economiile emergente și în țările curs de dezvoltare (excluzând China) rămân blocate la nivelurile din 2015, fără nicio creștere de la încheierea Acordului de la Paris. Fondurile publice pentru a sprijini redresarea durabilă sunt rare, cadrele de politici sunt adesea slabe, norii economici care s-au adunat între timp generează deopotrivă scădere economic internă și creștere a costurilor împrumuturilor.
Practic, multe state abia supraviețuiesc, iar șansele de investiții în energia vitorului sunt minine; ca de atâta alte ori în istorie, unii vor fi lăsați în urmă. De altfel, un semnal major de alarmă vine sub forma unei creșteri cu 10% a investițiilor în furnizarea de cărbune în 2021, conduse de economiile emergente din Asia, cu o creștere similară probabilă în 2022. Deși China s-a angajat să oprească construirea de centrale electrice pe cărbune în străinătate, o cantitate semnificativă de cărbune vine pe piața internă chineză. Investițiile în cărbune vor crește cu încă 10% în acest an.
Creșterea cărbunelui este determinată în primul rând de China și India, deși Europa se îndreaptă către această sursă arhaică pepost de înlocuitor al gazului. Producția de cărbune din SUA a fost de 578 de milioane de tone anul trecut, notează scientificamerican.com.
De asemenea, cheltuielile actuale cu petrolul și gazele sunt prinse între două viziuni asupra viitorului: sunt prea mari pentru o cale aliniată cu limitarea încălzirii globale la 1,5°C, dar nu sunt suficiente pentru a satisface cererea în creștere într-un scenariu în care guvernele respectă politicile de astăzi și nu reușesc să își îndeplinească angajamentele în materie de climă. Prețurile ridicate ale combustibililor fosili de astăzi generează suferință economică pentru multe economii, dar, în același timp, un profit fără precedent pentru producătorii de petrol și gaze.
Concret, veniturile din sectorul petrolului și gazelor la nivel mondial vor crește la 4 trilioane de dolari în 2022, de peste două ori mai mult decât media pe cinci ani. Aceste câștiguri extraordinare oferă economiilor producătoare de petrol și gaze o oportunitate rarissimă de a finanța transformarea atât de necesară a economiilor lor. Doar că ponderea cheltuielilor companiilor de petrol și gaze pentru energie curată crește lent (spre deosebire de alocările pentru reclame în care aceiași se laudă că devin pe zi ce trece tot mai… sustenabili). În general, investițiile în energie curată reprezintă aproximativ 5% din cheltuielile de capital ale companiilor de petrol și gaze la nivel mondial.
Tehnologiile de energie curată necesită și o serie de minerale critice și, pentru prima dată, raportul World Energy Investment include o revizuire detaliată a tendințelor de investiții pentru acestea. Cheltuielile de explorare la nivel mondial au crescut cu 30% în 2021.
Topul țărilor cu cele mai mari infuzii de capital în energie verde
Și totuși, peste 130 de țări au stabilit – sau iau în considerare – un obiectiv de zero emisii nete până în 2050. Doar că atingerea acestui obiectiv la scară globală necesită investiții de 125 de trilioane de dolari până în 2050, potrivit cercetărilor comandate de Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC).
Pentru o imagine mai clară, în 2021, lumea a cheltuit 755 miliarde de dolari pentru implementarea tehnologiilor energetice cu emisii scăzute de carbon. În aceste condiții, topul primelor trei țări cu investiții în energie cu emisii scăzute de carbon în 2021, potrivit datelor de la BloombergNEF, sunt: China – 266 miliarde dolari, 36% din totalul global; SUA – 114 miliarde de dolari, 15% din totalul global; Germania – 47 miliarde de dolari, 6,2% din totalul global. Sunt urmate de Marea Britanie, Franța, Japonia, India, Coreea de Sud, Brazilia și Spania.
China și-a crescut investiția totală în tranziția energetică cu 60% față de nivelul din 2020. Capacitatea eoliană și solară a țării a crescut cu 19% în 2021, transportul electrificat reprezentând, de asemenea, o mare parte a investiției. SUA și-au sporit cu 17 procente față de 2020 investiția în energie curată anul trecut. În total, țările europene au investit 219 miliarde de dolari în tranziția energetică. De pildă, ca parte a planului guvernului Regatului Unit de a accelera energia regenerabilă, s-a acordat o finanțare de 37 milioane de lire sterline pentru o serie de proiecte care urmăresc să găsească noi modalități de a crește producția de biomasă a țării.
Anunțat recent, planul vizează distribuirea sumelor între 12 proiecte, ca parte a fazei a doua Programului de inovare a materiei prime de biomasă, care includ creșterea plantei miscanthus, ferme de alge marine în largul coastei North Yorkshire și de creștere a capacității de recoltare a salciei, care urmează să fie utilizată în producția de biomasă. O cotă de 5 milioane de lire sterline îi va finanța pe cei 22 de câștigători ai primei etape a programului Hydrogen BECCS, care își propune să dezvolte tehnologii inovatoare pentru a produce hidrogen din biomasă și deșeuri durabile.
Greg Hands, ministrul Energiei, susține că „accelerarea surselor regenerabile de producție locală, cum ar fi biomasa, este o parte cheie a punerii capăt dependenței noastre de combustibilii fosili scumpi și volatili”. Potrivit gasworld.com, aria de acoperire a finanțărilor de acest tip este foarte largă. „Abilitatea de a capta și stoca carbonul din procesul nostru de gazeificare în timp ce producem hidrogen ne duce cu un pas mai aproape de a produce hidrogen mai curat și mai ecologic și de a sprijini drumul către zero net”, susține și Paul Willacy, director general Compact Syngas Solutions, una dintre companiile care urmează să primească finanţare guvernamentală.
Și România este pe această hartă. Uniunea Europeană va aloca, în perioada 2022-2030, sume importante pentru investiţii în capacităţi de producţie şi stocare a energiei regenerabile, eficienţă energetică, modernizarea şi extinderea reţelelor de energie electrică şi alte domenii din energie, potrivit unei analize realizate de specialiştii EY România și citate de Agerpres. Implementarea acestor proiecte a fost prevăzută în contextul politicilor şi obiectivelor Uniunii Europene de eficienţă energetică şi decarbonare.
Prin intermediul PNRR, în perioada 2022-2026 se vor aloca 1,62 de miliarde de euro în cadrul componentei de Energie, pentru investiţii în capacităţi de producţie şi stocare a energiei eoliene şi solare, capacităţi de producţie a hidrogenului verde, cogenerare, investiţii în întregul lanţ valoric al bateriilor, celulelor şi panourilor fotovoltaice, dar şi pentru asigurarea eficienţei energetice în sectorul industrial.
Tot în cadrul PNRR, în Componenta 5 (Valul Renovării) sunt prevăzute subvenţii de 2,2 miliarde de euro pentru investiţii în creşterea eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale şi publice. Totodată, Fondul de Modernizare va asigura subvenţii estimate la un total de 15 miliarde de euro, în perioada 2022-2030, prin intermediul a opt programe-cheie care vizează investiţii în energie regenerabilă, infrastructură energetică, centrale pe gaz, energie nucleară, cogenerare, eficienţă energetică şi producţia de biocombustibili, punctează
Tehnologiile care atrag cele mai mari investiții
Energia regenerabilă – 365,9 miliarde de dolari, transportul electric – 273,2 miliarde de dolari, încălzirea electrică – 52,7 miliarde de dolari, energie nucleară – 31,5 miliarde de dolari, materiale sustenabile – 19,3 miliarde de dolari, stocarea energiei – 7,9 miliarde de dolari, captarea carbonului – 2,3 miliarde de dolari, hidrogen, 2 miliarde de dolari. Așadar, energiile regenerabile au reprezentat aproape 50% din investiția totală în 2021.
Pe măsură ce cursa către zero net continuă, un top al celor mai atractive state pentru investiții în energia regenerabilă nu lasă loc de multe surprize – tot țările dezvoltate sunt în frunte, dar sunt și câteva intrări norabile. Statele Unite ale Americii și-au confirmat primul loc în 2021, cu aproximativ 20% din energia electrică provenind din surse regenerabile, conform Administrației pentru Informații Energetice din SUA, iar energia solară va reprezenta aproape jumătate din noua capacitate de generare a SUA în 2022. Președintele Joe Biden și-a stabilit un obiectiv ambițios, de a instala 30 GW în energie eoliană offshore până în 2030, pentru a realiza tranziția energetică de la combustibilii fosili la surse regenerabile.
În China, pe locul doi, președintele Xi Ping încearcă să acorde prioritate energiei geotermale, hidrogenului și mareelor ca surse regenerabile de energie. Țara intenționează să atingă zero net în 2060 și are un proiect masiv de furnizare de energie curată în zonele rurale. În Marea Britanie, proiectele de stocare au câștigat subvenții record, marcând o creștere de peste patru ori față de anul trecut. În licitația ScotWind, energia offshore a obținut o victorie majoră, guvernul scoțian acordând mai mult de jumătate din cei 24,8 GW proiectelor eoliene plutitoare. Germania a avansat cu 15 ani, până în 2035, data de obținere de 100% energie verde, stabilind, de asemenea, un obiectiv pe termen scurt, de 80%, până în 2030. În prezent, aproximativ 41% din puterea sa provine din energie regenerabilă.
În ciuda unei ușoare scăderi în clasament, Franța și-a stabilit obiective ambițioase pentru 2050, cu planuri pentru 100 GW de energie solară și 40 GW de energie eoliană offshore, anunțând totodată cheltuieli de cinci miliarde de euro pentru decarbonizarea industriei grele. Pe termen scurt, țintește 32% surse regenerabile în mixul energetic până în 2030. Potrivit prysmiangroup.com , în Australia, investițiile s-au revărsat în sursele regenerabile – 100 milioane de dolari pentru bateriile de rețea, 40 milioane de dolari pentru energia solară cu costuri reduse etc., etc. Energia curată a fost listată ca una dintre cele cinci priorități ale guvernului în Strategia de producție modernă, de 1,5 miliarde de dolari, din 2020.
India și-a dezvăluit politica privind hidrogenul verde în februarie 2022, cu scopul de a produce un cumulat de cinci milioane de tone de hidrogen până în 2030. Guvernul și-a stabilit obiectivul de a reduce costul hidrogenului verde la 2,50 de dolari/kg până în 2025 și la un nivel cât mai mic, de 1 dolar/kg până în 2030. Investițiile în acest sector din această putere emergentă sunt enorme și implică deopotrivă autoritățile, marile companii și entități de peste hotare.
Japonia urmărește ca aproximativ 36-38% din energie să provină din surse regenerabile până în 2030. Un studiu recent a arătat că Țara Soarelui Răsare are de 14 ori mai multe resurse solare și eoliene offshore decât are nevoie pentru a furniza energie electrică 100% regenerabilă.
Spania și-a stabilit un obiectiv ambițios: până în 2030, 42% din energia produsă trebuie să provină din surse regenerabile de energie. O avantajează geografia și clima – munții înalți și vântul pentru a furniza energie electrică, soarele abundent pe tot parcursul anului și râurile puternice pentru energie hidroelectrică.
În ce privește Țările de Jos, se estimează că energia eoliană va sta în centrul propulsării spre obiectivele climatice. Dar olandezii stimulează puternic și investițiile în hidrogen verde și alte tehnologii noi.
Comments