Planurile UE pentru așa-numita bioeconomie prevăd ca până în 2030 să fie construite 300 de noi biorafinării durabile, care vor produce totul, de la bioplastice la produse chimice.
Dar aceste biorafinării vor avea nevoie de cantități mari de biomasă. Iar pentru a o produce, este nevoie de terenuri în plus. Mai sunt? Vor fi fermierii tentați să înlocuiască anumite culturi alimentare cu necesarul de biomasă dacă aceasta va deveni mai profitabilă?
Comisia Europeană recunoaște că „disponibilitatea terenurilor” reprezintă o provocare. Soluția? O așa-numită „recalibrare” a politicii agricole commune, care beneficiază de o parte foarte importantă a alocărilor din bugetul european, așadar reprezintă o miză enormă.
De la reducerea consumului de carne la folosirea subproduselor
Potrivit lui Harald Grethe, profesor pentru comerț și dezvoltare agricolă la Universitatea Humboldt, din Berlin, director al think-tank-ului Agora Agrar, „biomasa, un alt cuvânt pentru produsele agricole, este rară la nivel global și va continua să fie și în viitor. Avem multe cerințe față de această biomasă, iar asta înseamnă că trebuie să folosim terenul cu înțelepciune. Producția de combustibili lichizi, așa-numita prima generație, biodiesel și bioetanol din culturi dedicate, este o prostie; era deja o prostie încă de acum 15 ani. Acolo unde am făcut greșeli în trecut, ar trebui să fim dispuși să le corectăm”.
Pe de o parte, unii experți afirmă că numai reducerea drastică a consumului de produse de origine animală, cum ar fi carnea, și eliminarea treptată a biocombustibililor din culturile energetice dedicate, propusă de Ministerul Mediului din Germania, ar fi soluții eficente.
Pe de altă parte, sunt și experți care subliniază că producția de biocombustibili și utilizarea resurselor regenerabile în alte industrii pot fi complementare. „Acestea sunt toate produse care provin din așa-numitele fabrici cu produse multiple. În funcție de materia primă pe care o utilizează, în special în cazul biomasei, există de obicei subproduse care se pot folosi ca hrană pentru animale, sau în industria chimică – glicerina, de exemplu. Dacă dorim să ne îndreptăm spre atingerea obiectivelor de protecție a climei, sau cel puțin să aducem o contribuție semnificativă, vom avea nevoie de toate opțiunile”, a explicat Franziska Müller-Langer, de la Centrul German de Cercetare a Biomasei, la un eveniment care a avut loc la Berlin.
Soluție regenerabilă sau „mai dăunătoare decât combustibilii fosili”?
Pentru a atinge obiectivele pentru 2030 din legea germană de protecție a climei, ar fi necesară o creștere de 14 ori a reducerilor anuale ale emisiilor din transporturi în comparație cu deceniul dintre 2011 și 2021, a constatat un raport al unui consiliu de experți mandatat de guvern. „Ajungem la concluzia că avem nevoie de cantități considerabile de combustibili regenerabili și că biocombustibilii, în special cei convenționali, sunt indispensabili în acest scop. Altfel, nu vom atinge țintele de reducere a emisiilor”, avertizează Müller-Langer.
Poducătorii de biocombustibili au sărit în susținerea mesajului. „Pentru Germania, avem o cale ambițioasă de reducere a cotei de gaze cu efect de seră până în 2030, dar poate fi îndeplinită de fapt doar cu biocombustibili avansați”, susține Stefan Schreiber, președintele Asociației Germane a Industriei Biocombustibililor.
Nu întâmplător: potrivit EURACTIV, Ministerul german al Mediului a prezentat recent o propunere de… eliminare treptată a biocombustibililor convenționali până în 2030, cu menținerea doar a biocombustibililor de a doua generație, bazați pe reziduuri și deșeuri agricole, cum ar fi uleiul de gătit uzat. Firește, industria afirmă că planul guvernului nu va funcționa în practică. „Companiile care produc biocombustibili avansați, cum este și a mea, produc de fapt ambele variante. Dacă elimini acest singur pilon, atunci nici investițiile în acești combustibili avansați nu vor veni, ci vor fi în străinătate. În cele din urmă, Germania nu are nimic de câștigat din asta”, argumentează Schreiber.
Dar ecologiștii, care sunt de acord că reducerea emisiilor este o urgență, nu sunt de acord cu privire la utilizarea în continuare a combustibililor obținuți din culturi cultivate. „Din cauza cantității imense de teren necesare pentru a produce aceste culturi, agrocombustibilul este chiar mai dăunător pentru climă decât combustibilii fosili. Faptul că guvernul german o promovează ca energie regenerabilă a fost clasificat de către Agenția Federală de Mediu drept o subvenție care dăunează mediului și climei încă din 2008”, detaliază Johanna Büchler, de la Deutsche Umwelthilfe, ONG de mediu.
Ca în multe alte cazuri, Europa are o manieră unică de a ajunge la eventuale soluții printr-un val de controverse…
Comments