By Țările UE se luptă să convină asupra obiectivelor de performanță energetică pentru clădiri. Parisul și Berlinul se bazează pe sprijinul Parlamentului European pentru a introduce mai multă ambiție în legea UE privind clădirile verzi, dar alte state, printre care și România, se opun, așa că s-a ajuns în final la un compromis care a coborât din ambițiile Bruxelles-ului.
Sectorul construcțiilor este cel mai mare contributor al UE la provocarea climatică, clădirile fiind responsabile în mod colectiv pentru 40% din consumul de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră din blocu comunitar. Oamenii care locuiesc în clădiri degradate, cu scurgeri, sunt, de asemenea, cel mai puternic afectați de creșterea continuă a prețului energiei.
O reformă a Directivei UE privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) urmărește să abordeze impactul climatic al sectorului clădirilor și să reducă consumul de energie.
Renovarea obligatorie pentru clădirile cu cele mai proaste performanțe, numite Standarde minime de performanță energetică (MEPS), se află în centrul reformei, prezentată în decembrie anul trecut. În propunerea sa, Comisia Europeană a introdus noi standarde, prin care, până în ianuarie 2027, toate clădirile comerciale sau publice ar trebui să atingă cel puțin clasa „F” pe scara de eficiență energetică a UE, iar apoi clasa „E” până la 1 ianuarie 2030.
Cu toate acestea, poziția țărilor UE este semnificativ mai puțin ambițioasă. Un „compromis fragil” negociat de președinția cehă a Consiliului UE limitează renovarea obligatorie la clădirile comerciale, reducând semnificativ impactul noii legi.
Acest lucru nu le-a plăcut țărilor UE mai ambițioase, care au discutat despre revizuirea legii în timpul unei dezbateri publice. Propunerea „nu a fost suficient de bună”, a comentat ministrul belgian al Energiei, Tinne Van der Straeten, în timpul unei reuniuni a Consiliului Energetic al UE la Luxemburg. „Nu suntem la nivelul potrivit de ambiție, deoarece sectorul construcțiilor este unul dintre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră”, a explicat și Agnès Pannier-Runacher, ministrul francez al Energiei.
Țările nemulțumite au fost Germania, Franța, Spania, Austria, Luxemburg, Danemarca și Irlanda. Croația a fost singura țară care a considerat compromisul prea ambițios și a optat să se abțină de la vot.
Permițând țărilor UE să își stabilească propriile traiectorii, cu derogări pentru clădirile individuale, limitând domeniul de aplicare la clădirile comerciale și modificând calendarul, Consiliul a adoptat astfel o poziție mai puțin ambițioasă cu privire la reforma directivei privind clădirile. Coaliția de flexibilitate, formată în mare parte din state mai mici, cu Polonia și Italia la cârmă, este formată din Cipru, Slovenia, Grecia, Slovacia, Croația, Letonia, Lituania, Estonia, Finlanda, România, Portugalia, Ungaria, Suedia, Bulgaria și Malta.
Compromisul „nu oferă un răspuns structural, pe termen mediu, la criza energetică și că limitarea MPS la 2040 și doar unele segmente de clădiri (nerezidențiale) pune în pericol îndeplinirea obiectivelor noastre pentru 2030”, consideră Adeline Rochet, consilier la think tank-ul climatic E3G.
Comments