By Mai puțin evidentă decât alte celebrări, Ziua Mondială a Biocombustibililor, 10 august, a trecut discret, deși ceea ce marchează este extrem de important și, de asemenea, controversat, ca orice domeniu nou.
Și asta pentru că urgența reversibilității schimbărilor climatice gonește din urmă omenirea cu un pas alert, rupând granițele geopolitice și făcând gâlcevile obișnuite dintre oameni să pară furtuni într-un pahar cu apă.
Terra se sufocă, iar societatea mai are o clipă doar pentru a opri un potențial final apocaliptic a… tot. În același timp, opozanții biocombustibilului se întreabă ce fel de tranziție la energie verde este cea în care se apelează tot la surse cu… emisii?
Din punct de vedere filosofic, nu există nicio diferență între combustibilii pe bază de petrol (motorină, benzină, GPL, GNC etc.) și biocombustibili (biomotorină, bioetanol, biogaz etc.). Ambele sunt produse ale fotosintezei și ambele emit gaze cu efect de seră (GES), în special dioxid de carbon, atunci când sunt arse pentru energia necesară (căldură, putere mecanică sau electricitate). Dar în timp ce emisiile petrolului au perturbat în mod critic echilibrul atmosferic, ducând la încălzirea globală și la schimbările climatic, procesul de fotosinteză dăruit de natură captează dioxidul de carbon din atmosferă. Prin urmare, în ciuda nivelului identic de emisii de GES, biocombustibilii sunt considerați neutri din punct de vedere al carbonului, deoarece emisiile în timpul consumului și captarea în timpul creșterii biomasei sunt simultane.
Adevărata neutralitate a biocombustibilului a rămas o provocare, deoarece majoritatea resurselor (îngrășăminte sau alte substanțe chimice, motorină pentru operațiunile de mașini agricole și transport, electricitate din surse convenționale etc.) necesare pentru lanțul de producție sunt încă pe bază de petrol sau alte surse fosile. Astfel, sprijinirea unui plan cuprinzător de surse regenerabile neutre din carbon (îngrășăminte organice, energie electrică din surse regenerabile etc.) pare esențială pentru obținerea beneficiilor neutralității carbonului a biocombustibilului.
Și, cum termenii emisii nete zero sunt pe buzele tuturor, caracteristica inerentă a neutralității carbonului din dreptul biocombustibililor aduce o rază de speranță pentru contribuția sa substanțială la această țintă.
Digestia anaerobă, descompunerea termică, transesterificarea (procesul de conversie chimică a trigliceridelor cu alcool în esteri alchilici cu ajutorul unui catalizator) și fermentația sunt câteva exemple de procese relativ cunoscute pentru producerea de biocombustibili (biogaz, gaz de producție, biodiesel și bioetanol). În funcție de natura surselor de materie primă, biocombustibilii sunt în general cunoscuți ca prima generație (produse alimentare agricole), a doua generație (materie primă lingo-celulozică, reziduuri agricole și biomasă vegetală necomestabilă), a treia generație (alge) și a patra generație (alge modificate genetic). Generarea de energie din biocombustibil este în principal sub formă de combustibil lichid utilizat în motoare, combustibil gazos utilizat pentru generarea de energie termică sau producerea de energie electrică și combustibil solid utilizat în incineratoare pentru încălzire sau generare de energie electrică. Tehnologiile biocombustibililor sunt aproape maturizate și în prezent sunt disponibile tehnologii de ultimă oră de generare a energiei pentru majoritatea tipurilor de biocombustibili.
Cele mai recente date arată că biocombustibilii reprezintă aproximativ 6,8% din producția globală de energie electrică bazată pe energie regenerabilă. Mai mult, la nivel global se produc zilnic peste 1,70 milioane de barili de biocarburanți echivalent petrol (circa 270 milioane litri). Dar se estimează că cererea de biocombustibili va crește cu 41 miliarde de litri până în 2026, notează assamtribune.com. În aceste condiții, dat fiind faptul că există diferențe fundamentale între sistemele convenționale și cele de biocombustibil în ceea ce privește explorarea, extracția, rafinarea și transportul, intervențiile și sprijinul guvernelor pot răsturna „datele problemei”, iar cercetarea și dezvoltarea aggresive și rapide, orientate către țintă, ar putea să schimbe tendința în favoarea biocombustibililor.
„Adevărul este undeva la mijloc”. Între timp, Europa a tranșat de ceva vreme controversele din jurul acestui subiect. Cu date. O metodologie pentru stabilirea amprentelor bioenergiei în ceea ce privește clima și biodiversitatea a evidențiat beneficiile implementării timpurii și selective. Cuantificând amprenta ecologică pe termen lung a biocombustibililor, proiectul SIZE (Size matters: scaling principles for prediction of ecological footprint of biofuels), finanțat de European Research Council, a oferit o evaluare clară a riscurilor și beneficiilor potențiale – și o foaie de parcurs pentru a conduce producția în consecință. „Grupurile sunt extrem de împărțite, o parte susținând că biocombustibilii cu captarea și stocarea carbonului sunt singura modalitate de a combate schimbările climatice, în timp ce cealaltă respinge categoric biocombustibilii, din cauza impactului lor asupra biodiversității. Ca de obicei, adevărul este undeva la mijloc”, punctează Mark Huijbregts, profesor de Evaluare Integrată a Mediului la Universitatea Radboud și cercetător principal al SIZE.
Proiectul a evaluat implementarea la scară largă a biocombustibililor de a doua generație produși din bioenergie cu captare și stocare a carbonului (BECCS), care implică procesul de eliminare a gazelor cu efect de seră produse la arderea biomasei din atmosferă și stocarea permanentă a carbonului, adesea în subteran. Echipa de proiect a venit cu o metodologie care măsoară impactul acestui proces și transpune aceste date în recomandări concrete despre când și cum să se implementeze pentru cele mai bune rezultate. „SIZE a analizat potențialele beneficii ale biocombustibililor pentru atenuarea schimbărilor climatice, dar și pierderea aferentă a biodiversității din cauza schimbării utilizării terenurilor. Noul nostru cadru este capabil să cuantifice compromisurile în ceea ce privește biodiversitatea și atenuarea climei la scară globală, combinând modelarea de evaluare integrată, indicatorii de biodiversitate și datele de evaluare a ciclului de viață într-un mod care nu a fost făcut înainte”, explică Huijbregts.
Potrivit cordis.europa.eu, echipa lui Huijbregts a reușit să ofere dovezi clare despre ceea ce se poate aștepta fizic de la această sursă majoră de energie. „Pe parcursul întregului secol, am putea ajunge, teoretic, până la 40 Gt de CO2 captate pe an – mai mult decât emisiile totale anuale actuale”.
Pe de altă parte, implementarea globală completă a BECCS ar putea duce la concurență cu alte utilizări ale terenurilor. În cel mai extrem scenariu, până în 2100 ar fi necesare până la 2,4 miliarde de hectare de teren pentru culturile lignocelulozice pentru BECCS, ceea ce reprezintă 16 % din suprafața totală a pământului. „Producția de biocarburanți necesită cantități mari de teren, care ar putea afecta producția de alimente și ar putea amenința substanțial biodiversitatea”, adaugă Huijbregts.
Luând în considerare interacțiunea dintre aceste diferite provocări de mediu în analiza lor, oamenii de știință au ajuns la concluzia că implementarea timpurie și limitată este cea mai promițătoare strategie. Deși lansarea producției la scară largă cât mai curând posibil va ajuta la atingerea nivelului necesar de atenuare pe un orizont de timp mai lung, conversia naturală a terenurilor ar trebui să fie redusă la minimum, pentru a proteja speciile și producția de alimente.
În schimb, echipa recomandă utilizarea terenurilor agricole abandonate, precum și a biomasei reziduale, cu efect redus asupra utilizării terenurilor. De asemenea, se subliniază necesitatea combinării BECCS cu alte surse regenerabile și tehnologii suplimentare, pentru a reduce emisiile și a elimina dioxidul de carbon, solicitându-se factorilor de decizie să le promoveze în paralel.
Pentru a duce mai departe rezultatele obținute în contextul proiectului SIZE, Huijbregts și echipa sa au început să lucreze la modelarea la scară globală a altor surse de energie regenerabilă, inclusiv eoliană, solară și hidro.
Imagine de Jerzy Górecki de la Pixabay
Comments