Secetele fără precedent îngreunează producția de hidroenergie în toată Europa și pun în pericol stabilitatea energetică. Centralele electrice se luptă să răspundă cererii, în special după întreruperile livrărilor de gaz prin conducte legate de invazia Rusiei în Ucraina, care a agravat criza energetică. Confruntați cu penuria de energie, care va deveni severă în următoarele ierni, liderii țărilor din Balcanii de Vest au promis, în cadrul unui eveniment care a avut loc la Belgrad, că vor strânge rândurile pentru ca regiunea să treacă cu bine prin tranziția energetică.
Liderii statelor din Balcanii de Vest susțin că singura modalitate prin care regiunea poate depăși criza energetică este printr-o abordare strâns coordonată și prin accelerarea implementării energiei regenerabile și a celor mai bune tehnologii disponibile.
La Conferința de afaceri Norvegia – Balcanii de Vest: Oportunități de investiții în energie regenerabilă în Balcanii de Vest, oficialii au convenit că sectorul energetic ar trebui să fie în centrul atenției, ca principal motor pentru dezvoltarea unei regiuni mai puternice, mai rezistente și mai integrate. Viceprim-ministrul și trimisul special al Norvegiei pentru Energie, Andreas Eriksen, a spus că eforturile de atenuare a schimbărilor climatice trebuie să continue, indiferent de criza energetică. El a subliniat că țara sa oferă cooperare zonei Balcanilor și a subliniat necesitatea dezvoltării schimburilor de energie, adăugând că acestea sunt cruciale pentru securitatea energetică și accesul la energie la prețuri accesibile, precum și pentru obiectivele climatice.
Liderii din Balcanii de Vest au vorbit cu reprezentanții companiilor norvegiene, discuțiile centrându-se pe abordarea strâns coordonată în regiune, investiții străine și cele mai noi tehnologii, precum hidrogenul și centralele solare plutitoare.
Sectorul energetic al Serbiei trebuie să se schimbe substanțial și structural, a spus președintele Aleksandar Vučić și a subliniat că cetățenii și companiile, începând cu întreprinderile de stat, trebuie să își schimbe obiceiurile. „Nu există decizii ușoare din partea noastră, dar trebuie să le luăm cât mai curând posibil. Altfel, ne confruntăm cu un dezastru”, a spus el.
Rystad Energy, cu sediul în Norvegia, a prezentat propuneri pentru reforme pe termen scurt, mediu și lung pentru această țară. Pentru următorii zece până la 20 de ani, firma de consultanță a estimat investițiile necesare în sectorul energetic între 16 și 33 de miliarde de euro, sursele regenerabile, rețeaua electrică și interconexiunile fiind cele mai importante segmente.
Pe de altă parte, potențialul surselor regenerabile din Serbia este vast, a afirmat Tim Bjerkelund, partener la Rystad Energy. Resursele solare și eoliene depășesc ceea ce poate consuma țara. „Acolo unde tehnologia se mișcă rapid, reglementările trebuie să țină pasul. Nu numai pentru controlul dezvoltării celei mai vitale resurse, ci și pentru aximizarea valorii. Asta necesită o nouă abordare. Adaptabilitatea este numele jocului”, a subliniat Bjerkelund.
Emergy, una dintre companiile norvegiene care și-au prezentat operațiunile în regiune, a dezvoltat peste 400 MW în proiecte eoliene din întreaga lume. Vicepreședintele executiv responsabil cu preluarea energiei electrice, Magnus Johansen, a declarat că se concentrează pe extinderea în Europa de Sud-Est. Potrivit balkangreenenergynews.com, firma a încheiat un parteneriat cu WV-International, din Serbia, pe un portofoliu de 800 MW, dominat de energia eoliană. „Am făcut cu adevărat mișcarea corectă”, a spus Johansen și a explicat că proiectele sunt mature în ceea ce privește autorizarea și dezvoltarea rețelei.
Cu excepția Bosniei-Herțegovina, finanțele publice și stabilitatea fiscală sunt supuse unei presiuni extreme din cauza prețurilor ridicate ale energiei electrice importate. Ele alimentează, de asemenea, inflația și slăbesc posibilitățile de investiții de capital. O piață regională de energie ar împiedica întoarcerea la vremuri dificile, potrivit prim-ministrului albanez Edi Rama: „Singura apărare viabilă este o apărare comună”, a spus Rama, care a sugerat că proiectele comune și finanțarea comună ar putea aduce îmbunătățiri și ar permite parteneriate mai puternice cu companiile private.
„Singura cale pentru Balcanii de Vest prin tranziția energetică este să mergem împreună. Toți venim din sistemul energetic consolidat al Iugoslaviei. Când Iugoslavia s-a destrămat, sistemul a fost deconsolidat… Pentru mine este utopism dacă cineva crede că o țară cu un nivel de PIB pe care îl avem, cu un nivel de spațiu fiscal pe care îl avem, în ceea ce privește posibilitatea de a angaja finanțare suplimentară, poate face singur tranziția energetică. Deci, poate începe, poate încerca, nu va face nimic. Construirea a 40 MW de energie solară, 50 MW de vânt, 60 MW de energie solară din nou undeva – asta nu rezolvă problema. Acest lucru rezolvă doar problema vitrinei, că putem vorbi ceva frumos în conferințe. Este o utopie dacă cineva crede că o țară ca a noastră poate face tranziția energetică de la sine”, a declarat și prim-ministrul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovačevski.
La rândul său, premierul în exercițiu al Muntenegrului, Dritan Abazović, a declarat că țara sa se concentrează pe energia solară: „Vara se înregistrează o lipsă de electricitate, ceea ce este de necrezut având în vedere că majoritatea locațiilor din țară au peste 250 de zile însorite pe an”.
Comments