0

Producția de hidrogen cu emisii scăzute de carbon este foarte mică. Este adevărat că multe voci cu notorietate publică îl numesc „glonțul de argint” sau cred că este marea speranță a energiei viitorului, dar momentan, potrivit estimărilor Agenției Internaționale a Energiei, oricât ar crește producția, tot nu ar putea conta prea mult în contextul ambițiilor lumii în orizontul aului 2050 (chiar dacă toate planurile industriale anunțate ale lumii ar fi realizate, vor exista doar aproximativ 17 milioane de tone de hidrogen cu emisii scăzute de carbon produse pe an până în 2030). În aceste condiții, anunțul șefei Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, că urmează să fie înființată o Bancă a hidrogenului verde, a stârnit dezbateri aprinse.

Potrivit oficialului european, crearea acestei Bănci europene de hydrogen este menită să reducă decalajul investițional și să conecteze cererea și oferta viitoare, este o modalitate prin care executivul comunitar investește în energia regenerabilă și în special în hidrogen. Noua instituție va garanta achiziția de hidrogen, în special prin utilizarea resurselor Fondului de inovare, printr-o investiție de trei miliarde de euro, construind astfel o viitoare piață pentru acest combustibil. „Hidrogenul poate schimba jocul pentru Europa. Trebuie să ne mutăm economia hidrogenului de la nișă la scară. Cu REPowerEU, ne-am dublat obiectivul pentru 2030, de a produce zece milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE, în fiecare an. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să înființăm un creator de piață pentru hidrogen, pentru a reduce decalajul de investiții și a conecta cererea și oferta viitoare. Pot să anunț că vom crea o nouă Bancă Europeană de Hidrogen. Acesta este modul în care propulsăm economia viitorului”, a punctat von Der Leyen, într-un discurs.

Potrivit comunicării REPowerEU, Uniunea Europeană va încerca să atingă o aprovizionare de 20 milioane de tone de hidrogen verde până în 2030 – 10 milioane de tone produse și 10 milioane de importate – care sunt reflectate de noile ținte obligatorii pentru diferite sectoare: combustibili regenerabili de origine nebiologică cel puțin 5,7% din toți combustibilii până în 2030, inclusiv 1,2% în sectorul maritim; 50% din industrie va trece la hidrogen verde până în 2030 (70% până în 2035).

Hydrogen Europe, unul dintre cei trei participanți la Întreprinderea Comună Europeană pentru Hidrogen – un parteneriat care are drept țintă introducerea pe piață a tehnologiilor cu hidrogen curat în Europa – a salutat demersul CE drept „o zi istorică pentru sectorul hidrogenului în Europa și la nivel global”: „Aceste obiective obligatorii privind hidrogenul din surse regenerabile și crearea unui cadru mai simplu sunt semnale puternice din partea instituțiilor UE pentru a asigura extinderea unei economii cu hidrogen și pentru a reduce dependența noastră de combustibilii fosili. Trebuie să aducem producția și cererea într-un echilibru corect, iar noua Bancă Europeană de Hidrogen este instrumentul potrivit pentru a face acest lucru”, a declarat CEO-ul Hydrogen Europe, Jorgo Chatzimarkakis. De altfel, Parlamentul European, care a votat măsura, și-a asumat angajamentul de a contribui la energia din surse regenerabile cu 45% la mixul energetic total până în 2030, lucru pe care Hydrogen Europe, împreună cu alte părți interesate, l-au susținut întotdeauna, notează offshore-energy.biz. Parlamentul și Președinția cehă a UE vor lucra, în perioada următoare, pentru un cadru de reglementare clar definit.

Totuși, în afară de suma de investit și celelalte afirmații vizionare, Ursula von der Leyen nu a oferit încă alte detalii legate de Banca de hidrogen. Între timp, Guvernul german a luat deja direcția, cu fundația H2-Global. De altfel, însuși Ministerul german de Externe are o strategie de diplomație a hidrogenului, pentru a stimula o piață globală. Hinrich Thoelken, consilier în cadrul instituției, a declarat, la o conferință la Berlin, că se încearcă să se creeze „o lume în care energia poate fi mai puțin ușor de folosit ca armă”. Fără să mai aștepte diverse discuții și aprobări, „motorul Europei” a trecut la acțiune – potrivit climatechangenews.com, Germania a încheiat acorduri cu India și Emiratele Arabe Unite pentru dezvoltarea producției de hidrogen. Dar cele trei miliarde de euro cu care urmează să fie înzestrată viitoarea Bancă de hidrogen nu sunt suficiente pentru a cumpăra cele 10 milioane de tone țintă generală. În total, va fi nevoie de aproximativ 20 miliarde de euro pentru a cumpăra respectiva cantitate de hidrogen.

Suma anunțată de șefa CE reprezintă capitalul, care constituie în cele din urmă… subvenția care face diferența. Banca va cumpăra cele 10 milioane de tone și apoi le va vinde, iar diferența ar putea fi de trei miliarde. Agenția din cadrul acestei bănci este cea care va decide cine primește hidrogenul. Mai mult de jumătate din cantitate va merge către producătorii de combustibili, restul fiind o decizie… politică: sunt producătorii de îngrășăminte mai importanți decât producătorii de mașini? Când intră oțelul în joc?

Potrivit Agenției Internaționale a Hidrogenului, pe termen lung va fi posibilă obținerea acestui material cu ajutorul hidrogenului, dar asta ar necesita cantități enorme din combustibil și, dacă hidrogenul este verde, cantități enorme de electricitate curată, iar prețurile finale s-ar putea dovedi necompetitive. Industria chimică, pe de altă parte, poate trece imediat la hidrogen verde. Iar dacă un client renunță, cota de hidrogen îi revine următorului.

Pe de altă parte, un nou raport publicat de Finance Watch a dezvăluit expunerea băncilor UE la activele… din combustibili fosili. Analizând bilanţul a 60 de bănci mari globale, inclusiv 22 din UE, pe baza datelor din 2021, raportul estimează că aceste instituții financiare dețin active din combustibili fosili de aproximativ 1,35 trilioane de dolari – cu 239 miliarde de dolari băncile din UE. Acestea sunt credite pe care le-au acordat pentru activitățile cu combustibili fosili –  șase bănci franceze acoperite de studiu sunt cele mai expuse activelor din combustibili fosili, cu 142,3 miliarde de dolari, patru bănci germane cu 22,8 miliarde de dolari, cinci bănci italiene cu expunere de 16,9 miliarde de dolari.

Practic, se observă că există ratinguri bune de credit pentru companiile din zona combustibililor fosili. ONG-ul Finance Watch susține că acestea prezintă un risc nu numai pentru climă, ci și pentru stabilitatea financiară. Pe măsură ce economia trebuie să treacă la combustibilii verzi, există riscul ca aceste companii de combustibili fosili să întâmpine dificultăți de plată. „Activele de combustibili fosili cresc riscul macro al perturbărilor economice induse de schimbările climatice”, susține Benoît Lallemand, secretarul general al Finance Watch.

Între timp, Agenția Internațională a Energiei estimează că producția globală de hidrogen va crește foarte rapid. „Dar cât din acest ritm va conta în ecuația țintei de emisii zero până în 2050, asta este o altă poveste”, punctează Jose Bermudez-Menendez, analist în cadrul agenției. Și asta pentru că deocamdată, hidrogenul este produs strict în funcție de cererea (mică) pentru el, iar comerțul global cu acest combustibil este aproape inexistent.

Nu există terminale de export, iar Agenția Internațională a Energiei estimează că vor apărea doar câteva zeci în următoarele decenii. Crearea unei piețe a hidrogenului va depinde de costurile de transport și de dezvoltarea standardelor acestui combustibil considerat atât de promițător… cel puțin de Europa, care îi dedică o bancă specială și îi creionează o piață.

OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia investesc în patru parcuri fotovoltaice cu o putere totală de 450 MW

Previous article

„Gardurile” din turbine eoliene, o revoluție a alimentării cu energie curată în orașe

Next article

You may also like

Comments

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in News