By Pentru toți cei care vor să privească o clipă înapoi, la istoria lumii, a existat un moment în care petrolul a izbucnit pur și simplu în economia mondială, generând averi colosale și un avans fără precedent al societății omenești. Ce se întâmpă astăzi cu sursele de energie regenerabilă poate fi comparabil; poate cu excepția faptului că uraganul schimbărilor climatice introduce și statele în această ecuație, care deja vădește companii gigant, transfrontaliere.
De pildă, țările zonei baltice strâng rândurile pentru creșterea capacităților de energie offshore.
Opt state membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Marea Baltică au convenit să mărească de șapte ori capacitatea de producere a energiei eoliene offshore – la 20 gigawați până în 2030, după cum a punctat premierul danez Mette Frederiksen într-o conferință de presă. Mai precis, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia au decis să devină ceea ce oficialul a numit „prima linie a securității energetice europene”.
Marea Baltică are în prezent instalată o capacitate eoliană offshore de 2,8 gigawați (GW), aproape toată în apele daneze și germane. Cum 20 de GW ar fi suficienți pentru a furniza energie electrică pentru 20 milioane de gospodării, „mai mult decât capacitatea eoliană offshore actuală în întreaga UE”, după cum a explicat Frederiksen, potențialul este considerat demn de o asemenea coaliție de state. Iar proiecțiile sunt mai mult decât încurajatoare: până în 2050, capacitatea de energie eoliană a Mării Baltice are potențialul de a atinge „până la 93 GW”, arată declarația comună, numită Marienboug, a celor opt state. Declarația pune în lumină și stringența acțiunii, cele opt țări semnatare angajându-se la procese de autorizare mai rapide și proiecte comune transfrontaliere de energie regenerabilă, precum și la a acorda atenție nevoilor de infrastructură pentru energia eoliană offshore.
De partea sa, și industria privește cu estimări proprii potențialul Mării Baltice. Potrivit EURACTIV, Marea Baltică ar putea găzdui o capacitate de până la 93 GW de parcuri eoliene offshore, ceea ce reprezintă „de peste patru ori mai mult decât a fost propus în acord”, susține Pawel Czyzak, analist senior la Ember, un think tank global în domeniul energiei.
Pe de altă parte, Danemarca a anunțat că își va crește capacitatea eoliană în largul insulei Bornholm, din Marea Baltică, de la doi la trei GW și va conecta această producție la rețeaua de electricitate a… Germaniei. Recent, Germania, Danemarca, Țările de Jos și Belgia au realizat un acord similar, pentru a mări capacitatea de energie eoliană a Mării Nordului, de zece ori, la 150 GW, până în 2050. Vânturile Mării Nordului, apele puțin adânci și proximitatea față de centre industriale care sunt mari consumatori de energie electrică o fac perfectă pentru instalarea parcurilor eoliene offshore. Nu întâmplător statele semnatare ale acordului și-au declarat intenția de a deveni „Centrala verde a Europei”. „Împreună cu țările noastre partenere, putem extinde energia eoliană offshore în regiunea Mării Nordului și mai rapid și mai eficient și putem profita de un nou potențial pentru hidrogen verde”, a punctat Robert Habeck, vicecancelarul Germaniei.
Cum obiectivul UE pentru 2050 va necesita, potrivit unor estimări preliminare, 800 miliarde de euro investiții în energie offshore, sectorul privat este așteptat să intre în acest angrenaj cu cel puțin 135 miliarde de euro. Nimic mai relevant decât declarația premierului olandez Mark Rutte: „Sunt atât de fericit că unele dintre aceste parcuri eoliene sunt acum dezvoltate fără a fi implicați bani publici!”.
În același timp, cele patru țări doresc să intensifice cooperarea în producția de hidrogen „verde” din energie electrică regenerabilă, cu planuri de extindere a infrastructurii aferente în regiune.
Ca urmare, lanțul se extinde (ca pe vremuri utilizarea petrolului…), parcurile eoliene din Marea Nordului urmând să joace un rol major în furnizarea de hidrogen unor industrii cum este cea a oțelului, de pildă, unde cererea este uriașă.
Unul dintre aceste state – Belgia – „a furat startul”, cu beneficiile implicite. Belgia este unul dintre liderii mondiali absoluți în energia eoliană offshore. În 10 ani, țara a devenit numărul doi la nivel mondial în ceea ce privește capacitatea offshore pe cap de locuitor, în urma Danemarcei, și înaintea Regatului Unit, Țărilor de Jos și Germaniei. Astăzi, țara generează 2,26 GW de energie offshore. Până în 2030, aceasta ar trebui să fie triplată, la 6 GW, cu fiecare belgian având acces la electricitatea din Marea Nordului. O nouă extindere, la 8 GW, este planificată până în 2040, arată oficialitățile belgiene, citate de mass-media.
În plus, având deja un avantaj generat de viziune combinată cu acțiune și investiții, Belgia urmează să testeze și o premieră mondială: construirea primei insule de energie hibridă din Marea Nordului, pentru a-și conecta propriile parcuri eoliene. Panourile solare plutitoare în Marea Nordului sunt de asemenea luate în considerare, notează premier.be. În acest tablou, multe companii belgiene au devenit lideri mondiali în energia eoliană și fac parte din proiecte de coperare transfrontalieră care construiesc parcuri eoliene mari în țări precum Scoția, Franța sau SUA. Industria energiei eoliene acumulează deja 14.000 de locuri de muncă. Până în 2030, se preconizează că vor fi adăugate încă 10.000 de joburi. Nu este de mirare, în aceste condiții, că reprezentanii marilor jucători privați din Belgia i-au secondat pe oficialii care au semnat acordul amintit.
Peste Ocean, coalițiile pentru energie verde au și ele ceva „vechime”. În 2021, proprietarii de nave, constructorii, finanțatorii, organizațiile de profil, autoritățile portuare, organizațiile guvernamentale și neguvernamentale din SUA și Canada s-au reunit pentru a lansa Blue Sky Maritime Coalition, alianță strategică non-profit ai cărei membri reprezintă toate aspectele lanțului valoric maritim din America de Nord. Potrivit offshore-energy.biz, coaliția dezvoltă și ia măsuri pentru a realiza un sector viabil comercial cu zero emisii nete de logistică pe apă.
La rândul său, Administrația Biden a anunțat o colaborare cu 11 state de coastă pentru a fi abordate provocările legate de muncă, transport maritim și producție pentru industria eoliană offshore, în creștere, a țării. Crearea unui lanț național de aprovizionare care să susțină energia eoliană offshore – de la fabricarea palelor până la construirea de nave enorme necesare ridicării turbinelor – este considerată esențială pentru atingă obiectivul climatic, de 30 de GW de energie eoliană offshore, până în 2030.
Președintele Biden s-a întâlnit cu guvernatorii participanți la coaliție, inclusiv cei din Connecticut, Delaware, Maine, Maryland, Massachusetts, New Hampshire, New Jersey, New York, Carolina de Nord, Pennsylvania și Rhode Island. Ca și în cazul Europei, reprezentanții industriei nu au lipsit, întrucât, în cel mai pur stil american, viziunea depășește coastele SUA și urmează să se extindă în Oceanul Pacific și Golful Mexic. Grupul extins de cooperare va lua în considerare, de asemenea, avantajele alinierii obiectivelor eoliene offshore cu programele federale de închiriere offshore, potrivit unei fișe informative de la Casa Albă. Departamentul Energiei va convoca în perioada imediat următoare un atelier de lucru cu statele, pentru a se avansa o foaie de parcurs pentru lanțul de aprovizionare cu energie eoliană offshore, care va fi publicată până la sfârșitul anului.
Și tot ca în cazul Europei, prioritatea și stringența sunt cuvintele de ordine: potrivit Departamentului de Transport, navele eoliene offshore vor fi considerate „de interes național” și vor primi o revizuire prioritară în cadrul Programului federal de finanțare a navelor. Liz Burdock, CEO al Business Network for Offshore Wind, consideră că această coaliție este „un pas către crearea a mii de întreprinderi mici, care vor forma coloana vertebrală a industriei eoliene offshore din SUA” și a punctat că numărul contractelor pentru eoliene offshore s-a dublat în ultimele 18 luni. La rândul său, Heather Zichal, CEO al Asociației Americane de Energie Curată, a declarat că această largă colaborare va „propulsa industria în continuare”, menționând că „Administrația poate genera autorizări clare și previzibile, pentru a sprijini creșterea”.
Kris Ohleth, directorul Inițiativei Speciale pentru Eoliene Offshore a Universității din Delaware, menționează că această coagulare de forțe, care pleacă de la Casa Albă și ajunge la operatorii portuari, trimite un semnal sectorului privat să investească în producția din SUA. În prezent, mai mult de o duzină de proiecte se află etapa de autorizare. Primele două mari parcuri eoliene maritime ale națiunii sunt în construcție în largul coastelor Rhode Island și Massachusetts. Aceste proiecte generează un impuls masiv de cerere de-a lungul coastei de est, unde este planificată prima tranșă de rețele eoliene offshore.
Promisiunea oportunității economice a obținut sprijin din partea liderilor politici, sindicatelor și organizațiilor de dezvoltare a afacerilor, arată eenews.net. „Regatul Unit își propune să atingă 50 GW de energie eoliană offshore până în 2030; Uniunea Europeană își propune să atingă 60 GW până în 2030. Cheltuielile de capital în domeniul eolian offshore se vor dubla până la sfârșitul deceniului, de la 46 miliarde de dolari în 2021 la 102 miliarde de dolari în 2030. Toată această evoluție va avea impact asupra piaței din SUA. Există o oportunitate uriașă”, punctează Fred Zalcman, directorul New York Offshore Wind Alliance.
Așa cum în era de aur a petrolului au apărut giganți ai domeniului, energia offshore generează companii lider, care depășesc granițe și abordează frontal provocările noii lumi a energiei. Doar un exemplu: multinaționala spaniolă Iberdrola a încheiat oficial un acord pentru preluarea controlului a peste 2.000 de megawați din capacitatea eoliană offshore din SUA, consolidându-și poziția de unul dintre cei mai mari dezvoltatori de energie eoliană offshore din țară. Restructurarea unui acord de joint venture cu Copenhagen Infrastructure Partners înseamnă, practic, că Avangrid Renewables, de la Iberdrola, preia deplina proprietate asupra Commonwealth Wind, care a fost selectată ca parte a celui de-al treilea proces competitiv de achiziții eoliene offshore din… Massachusetts.
Proiectul de 1.232 de megawați, cel mai mare proiect eolian offshore din New England, va crea 11.000 de locuri de muncă și va genera suficientă energie pentru a alimenta 750.000 de case anual.
Potrivit renewableenergymagazine.com, în total, investiția Iberdrola în industria offshore din SUA va depăși 15 miliarde de dolari în următorii ani. Filiala companiei, Avangrid, este deja prezentă în 25 de state, din Brazilia până în Germania, și administrează numai în SUA peste 170.000 de kilometri de linii electrice, prin utilități din New York, Connecticut, Maine și Massachusetts, deservind o populație de 7 milioane de oameni, cu 3,3 milioane de clienți direcți.
Imagine de Thomas G. de la Pixabay
Comments