0

„Fotbalul unește oamenii într-un mod unic”, a spus la un moment dat celebrul Cristiano Ronaldo, înainte ca echipa națională a țării sale să fie eliminată de la Campionatul Mondial de Forbal din Qatar. Dincolo de spectacolele de artificii, de suma uriașă cheltuită de aceast țară pentru a găzdui evenimentul planetar, de bucuria și tristețea – uneori extreme – ale suporterilor, o astfel de adunare în numele sportului cel mai iubit cu putință are un preț uriaș în emisii de carbon. Pe de o parte, la COP27, experții au afirmat că nu ni-l mai permitem; pe de altă parte, sunt dispuși microbiștii să reinventeze acest tip de „bombe ecologice” și să le facă mai „verzi?

Ediția Qatar a CM de Fotbal – emisii cât o țară

Qatar a construit șapte stadioane noi și a renovat unul pentru finala Cupei Mondiale. De asemenea, a construit un nou aeroport, un sistem de metrou, noi drumuri și aproximativ 100 de hoteluri noi. Aproximativ 1,2 milioane de vizitatori, marea majoritate sosind cu avionul, au fost cazați în orașe din apropiere, precum Abu Dhabi și Dubai, apoi au luat zboruri către meciuri.

În încercarea de a face din această Cupă Mondială prima care este „complet neutră din carbon”, Qatar a promis că își va compensa emisiile de carbon. Dar mai multe analize au constatat că turneul ar avea o amprentă de carbon de trei ori mai mare decât susține și că amprenta de carbon atribuită noilor stadioane era în realitate de aproximativ opt ori mai mare decât standardul declarat. Aceste controverse au mers până la un set de reclamații depuse în mai multe țări europene cu privire la promovarea de către FIFA a afirmațiilor sale privind neutralitatea carbonului, în timp ce mai mulți fotbaliști au trimis o scrisoare deschisă către forul fotbalistic, cerându-i să „renunțe” la afirmațiile făcute.

Dincolo de toate aceste discuții care fac din Campionatul Mondial de Fotbal 2022 unul foarte discutat (și disputat…), este totuși posibil ca acest gen de competiții să devnă verzi? Este vorba, totuși, despre cu echipe, fani și oficiali care zboară pe distanțe lungi, dezvoltare masivă a infrastructurii, publicitate masivă pentru produse care generează emisii etc. etc. În ce fel ar putea deveni toate acestea sustenabile și ecologice? „Este greu să ne gândim la un alt sector care să atragă atenția a miliarde de ființe umane de pe tot globul. Totul depinde, așadar, de felul în care societatea ar putea răspunde la această provocare”, spune Suki Hoagland, lector la Stanford Doerr School of Sustainability, din California.

Se estimează că ultimele trei Cupe Mondiale au generat între 2,2 și 2,8 milioane de tone de echivalent dioxid de carbon (MT CO2) fiecare. Dar turneul din acest an este o schimbare. O estimare a calculat că evenimentul actual din Qatar ar putea genera până la 10 milioane de tone de CO2 – o cantitate similară cu emisiile anuale ale Armeniei. Este o cantitate uriașă, deși încă o mică parte din emisiile globale.

Facilități cu alimentare solară, transport electric pentru fani

Din moment ce emisiile de pe întreaga planetă trebuie reduse la jumătate până în 2030, FIFA ar trebui, de asemenea,să-și reducă la jumătate emisiile până în 2030, susține Khaled Diab, director de comunicații la Carbon Market Watch și editor al raportului privind neutralitatea carbonului a FIFA: „Având în vedere că sportul nu este o activitate pe viață sau pe moarte, poate că ar trebui ca ținta să fie și mai ambițioasă”.

Există două domenii majore de impact asupra mediului de la Cupa Mondială. Primul este transportul. „Zborurile fanilor sunt cea mai mare sursă de emisii de la fiecare eveniment sportiv internațional major”, spune Madeleine Orr, lector la Universitatea Loughborough din Londra și fondator al grupului de cercetători pentru Ecologia Sportului. Apoi există cantitatea gigantică de energie necesară și amprenta materială a construirii de noi stadioane, împreună cu rețelele de transport și hoteluri necesare pentru a găzdui sute de mii de fani. Aceste două zone se suprapun, deoarece sunt în mare parte centrate în jurul mișcării și acomodării suporterilor, nu a fotbaliștilor și a anturajului lor. Pe aceste direcții s-ar putea interveni. Un punct de plecare evident este aprovizionarea cu energie cu emisii scăzute de carbon pentru a le alimenta, cum ar fi prin construirea de proiecte solare în apropiere. „Consumul de energie ar trebui să provină din surse regenerabile. În același timp, ar trebui să se folosească și dispozitive cu consum redus, cum ar fi LED-urile pentru proiectoare, de exemplu, și aparate eficiente energetic”, spune Dale Vince, proprietarul clubului de fotbal Forest Green Rovers, din Marea Britanie și fondator al Ecotricity, companie de energie electrică regenerabilă.

Stadioane din lemn, unul lângă celălalt

Pentru a reduce emisiile, construcțiile s-ar putea îndepărta de structurile convenționale pe bază de beton. Și reconsiderarea conexiunilor dintre clădirile cheie de la Cupa Mondială ar putea ajuta la reducerea emisiilor, cu ajutorul autobuzelor și mașinilor electrice, scuterelor de mobilitate personală sau pur și simplu prin promovarea mersului pe jos. Vince își imaginează o Cupă Mondială ecologică bazată pe stadioane construite în întregime din lemn, toate situate aproape unul de celălalt, „astfel încât, dacă zburați, vă aflați în satul Cupei Mondiale și să puteți urmări fiecare meci pe care doriți să îl urmăriți fără să călătoriți altfel decât cu un mijloc electric”.

O altă modalitate de a reduce amprenta uriașă a construirii multor stadioane noi ar fi să se evite construirea lor. O opțiune aici ar putea fi reducerea numărului de echipe care joacă în turneul final, spune Russell Seymour, președinte executiv la Asociația Britanică pentru Sportul Durabil: „Având hub-uri în care echipele de top din fiecare regiune se reunesc pentru un turneu final mai mic ar reduce impactul”.

Claire Poole, consultant pentru evenimente sportive și fondatoare a summit-ului Sport Positive, spune că meciurile ar putea avea loc și în locații cu stadioane existente și infrastructură eficientă energetic, bine conectate la rutele de transport.

FIFA ar putea lua în considerare chiar un loc permanent pentru Cupa Mondială, mai ales că în multe cazuri se construiesc stadioane în zone care ar putea să nu poată găsi o utilizare după încheierea Cupei Mondiale. În Qatar, de exemplu, cât de multe stadioane de clasă mondială vor putea fi reutilizate într-o zonă geografică atât de mică? După turnee anterioare, aceste active devin blocate, sunt lăsate să se prăbușească sau subutilizate. Un stadion construit în Amazon, în Brazilia, pentru Cupa Mondială din 2014, de exemplu, era părăsit doi ani mai târziu. Pe de altă parte, atunci când stadioanele rămân în uz, o creștere a turismului în zonă va implica emisii mai mari.

Competiții mai mici, „locale”

Cupele Mondiale mai mici și mai ecologice ar avea mei multe avantaje. Ar reduce concentrarea asupra lor ca evenimente turistice, eliminând nevoia de stadioane cu 60.000 de locuri și se pot focusa mai mult pe natura lor de competiții internaționale care prezintă cei mai buni sportivi din întreaga lume. Reducerea prezenței la Cupa Mondială ar ajuta și la eliminarea așteptărilor ca țările gazdă să ofere stadioane uriașe și sute de mii de camere de hotel. De asemenea, ar deschide ușa pentru o listă lungă de țări care în prezent nu sunt nici pe departe capabile să găzduiască ceva de amploarea Cupei Mondiale, dar care ar putea să-și folosească stadioanele existente, cu impact mai redus asupra mediului. Stadioanele mai mici ar deschide ușa și pentru alte măsuri de sustenabilitate, cum ar fi utilizarea de pahare reutilizabile – mult mai fezabilă pentru un stadion de 20.000 de locuri decât pentru 60.000 de oameni, notează BBC.

O soluție verde plauzibilă ar putea fi, prin urmare, un eveniment redus, cu majoritatea biletelor destinate fanilor din regiune care ar putea călători acolo fără a folosi avioane și cote pentru turiștii internaționali care participă. O altă posibilitate ar putea fi o Cupă Mondială mai descentralizată, cu echipe jucând acasă și în deplasare în cea mai apropiată locație convenabilă între cele două echipe, minimizând călătoriile necesare pentru echipe și fanii lor.

Meniuri fără carne

Pe de altă parte, pe termen lung, se poate lua în considerare decarbonizarea geerată de introducerea combustibililor regenerabili alternativi în transportul aerian. O parte importantă a compensării oricărei Cupe Mondiale sunt, de asemenea, măsurile implementate pentru a se înțelege mai bine amprenta actuală și stabilirea de obiective credibile pentru reducerea acesteia, spune Roger McClendon, director executiv al Green Sports Alliance, referindu-se la „greenwashing”, genul de publicitate înșelătoare prin care companiile responsabile de cantități mari de emisii pretind că sunt „verzi”.

În același timp, acoperirea uriașă a unei Cupe Mondiale de fotbal înseamnă că evenimentul ar putea avea un impact mult mai amplu și de durată decât derularea în sine. „Potențialul industriei sportului de a crește gradul de conștientizare și înțelegere a provocărilor cu care ne confruntăm și a următorilor pași ai modului în care să ne angajăm, să acționăm și să adaptăm comportamentele poate avea un impact major” spune Hoagland.

Mâncarea, de exemplu, este o sursă mai scăzută de emisii de carbon la Cupa Mondială în comparație cu călătoriile și infrastructura – estimările FIFA pentru Qatar 2022 estimează emisiile de alimente și băuturi la mai puțin de 1% din emisiile totale. Dar servirea unor cantități mari de carne – care este mult mai intensivă în carbon decât sursele de proteine ​​vegane și vegetariene – transmite un mesaj mai larg. „Mâncarea este on schimbare atât de ușoară și de evidentă – fără animale în mâncare la Cupa Mondială”, spune Vince, al cărui club de fotbal a devenit vegan în 2017.

FIFA, chemată să seteze un trend, face ediția viitoare… și mai mare

De asemenea, o Cupă Mondială ecologică ar trebui să meargă mult mai departe decât schimbările la alimente: s-ar acorda o atenție mult mai mare a ceea ce este reclamă la orice, de la tricourile fotbaliștilor până la bannerele din jurul stadionului și reclamele TV. În primul rând, ar putea fi absente produsele și mărcile asociate cu stilurile de viață cu conținut ridicat de carbon, cum ar fi companiile aeriene și SUV-urile, spune Seymour.

Fotbalul și alte sporturi au o lungă istorie de activism social și de sprijinire a justiției rasiale și a drepturilor civile, adesea cu o influență uriașă. „Fotbalistii au un statut uriaș de modele, iar fotbalul este ceva care inspiră sute de milioane de oameni din întreaga lume. Așadar, ceea ce se întâmplă în domeniul fotbalului are efecte asupra societății în general – dă tonul pentru multe alte lucruri”, spune Seymour.

Desigur, există deja mai multe inițiative privind schimbările climatice în sport. Poate cel mai mare este Cadrul ONU pentru sport pentru acțiune în climă, lansat în 2018 și semnat de 200 de organizații sportive, inclusiv FIFA, care își propune să pună sectorul „pe calea economiei cu emisii reduse de carbon”, oferind semnatarilor principii stabilite și încurajându-i să să includă considerații de mediu în deciziile lor. Cadrul a fost productiv pentru unele organizații, dar nu specifică cerințele sau pașii necesari.

Ne mai putem gândi la toate acestea în condițiile în care următoarea ediție a Cupei Mondiale de fotbal se va extinde de la 32 la 48 de echipe și va avea loc pe un întreg continent?…

„Folia” ultraușoară cu celule solare poate transforma orice suprafață în sursă de energie

Previous article

Două schimbări majore globale, schimbările climatice și digitalizarea în masă, o singură stringență: energia verde

Next article

You may also like

Comments

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in News