By La șapte ani de la Acordul de la Paris, giganții combustibililor fosili se întrec în alocarea de fonduri pentru… publicitatea în care vorbesc despre subiect, alocând în fapt decarbonizării efective doar zece procente din capital.
BP, Chevron, ExxonMobil, Shell sau TotalEnergies, de pildă, cheltuiesc 750 de milioane de dolari pe an pentru a-și menține acreditările climatice, dar numai aproximativ 12% din capital pentru dezvoltarea de tehnologii cu emisii scăzute de carbon. Un studiu cuprinzător al comunicărilor publice de la cinci firme de petrol și gaze, realizat de InfluenceMap, un think-tank din domeniu, a constatat că 60% din publicitatea acestor giganți conține cel puțin o afirmație care evidențiază acțiunile pozitive împotriva schimbărilor climatice. Dar, în medie, s-au alocat doar 12% din cheltuielile de capital activităților cu emisii scăzute de dioxid de carbon – și acestea au inclus unele proiecte de gaze. De altfel, nici aceste mesaje publicitare nu conțin măcar pe sfert referiri concrete la acțiune împotriva schimbărilor climatice – firesc, din moment ce aproape nu există. Așadar, publicitate costisitoare referitoare la ceva ce nu (prea) se întâmplă în realitate.
Cercetătorii au analizat 3.421 de materiale de comunicații publice publicate de BP, Chevron, ExxonMobil, Shell și TotalEnergies în 2021, inclusiv articole și postări pe bloguri pe site-uri web corporative, comunicate de presă, rapoarte, discursuri și conturi de rețele sociale ale companiei și ale CEO. S-a descoperit astfel că 60% din materialele publicitare au făcut cel puțin o afirmație ecologică, cea mai populară fiind centrată pe eforturile de „tranziție a mixului energetic”. Cu toate acestea, analiza cheltuielilor de capital ale celor cinci companii a constatat că toate estimează… creșterea producției de petrol și gaze (cu excepția BP), notează The Guardian.
„În esență, am descoperit că marile firme petroliere cheltuiesc milioane de dolari pe acest PR ecologic și duc o campanie cu adevărat sistematică de a se prezenta ca pro-climă. Dar, în același timp, încă investesc într-un viitor energetic cu adevărat nesustenabil, cu niveluri ridicate de petrol și gaze și cheltuieli foarte mici pentru activități cu emisii scăzute de carbon”, punctează Faye Holder, manager de program la InfluenceMap. Mai mult, experții subliniază faptul că niciuna dintre secțiunile „Despre noi” de pe site-urile firmelor nu le descriu drept companii de petrol și gaze.
„Cel mai bun exemplu a fost BP – pe pagina lor se menționează doar de două ori cuvântul ulei. Și se află în partea de jos a paginii, sub o secțiune numită Istoria noastră, unde descriu modul în care au fost întotdeauna o companie energetică în tranziție, de la cărbune la petrol la gaz și la acest viitor cu emisii reduse de carbon. Deci este foarte clar că vor să se disocieze de petrol și gaze și să se atașeze de această agendă privind schimbările climatice”, arată Holder.
Concret, Shell a făcut cele mai multe afirmații ecologice, 70% din comunicările publice punând accentul pe activități pro-mediu, în timp ce doar 10% din cheltuielile de capital au fost investite în emisii reduse de carbon, care au inclus unele proiecte de gaze, potrivit raportului InfluenceMap. ExxonMobil a făcut afirmații ecologice în 70% din comunicațiile sale, în timp ce a alocat 8% din cheltuielile de capital pentru emisii reduse de carbon. Pentru TotalEnergies, 62% din comunicații au făcut afirmații ecologice, 25% din investițiile de capital fiind direcționate către tehnologii cu emisii reduse de carbon.
Co-autorul raportului, Ed Collins, argumentează că aceasta este o afacere bună pentru companiile mari, deoarece este semnificativ mai ieftină decât decarbonizarea efectivă a modelelor lor de afaceri și, în plus, ar încuraja guvernele să continue să le subvenționeze produsele: „Investiția este mică în comparație cu potențiala recompensă în ceea ce privește condițiile de politică favorabile și subvenționarea activelor”. Mai mult, unele dintre firmele analizate intenționează să crească producția de petrol și gaze până în 2026, lucru despre care specialiștii afirmă că va duce la depășirea semnificativă a recomandărilor Agenției Internaționale pentru Energie. Gwendoline Delbos-Corfield, deputată a Verzilor în Parlamentul European, a declarat că analiza a dovedit că firmele studiate sunt implicate în dezinformarea climatică și „arată cât de mult sunt dispuse companiile de petrol și gaze să inducă în eroare cetățenii și să-și protejeze propriile interese”.
De altfel, niciuna dintre marile companii de cărbune, petrol și gaze din lume nu este pe cale să limiteze încălzirea globală la 2 grade Celsius până în 2050, potrivit unei cercetări publicate de Transition Pathway Initiative (TPI). În timp ce unele firme, precum Shell și BP, măcar și-au propus planuri pentru a deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, chiar dacă, așa cum s-a demonstrat, nu alocă prea mult acțiunii efective în comparație cu publicitatea despre asta, niciuna dintre cele mai mari 59 de companii de combustibili fosili din lume nu are un plan pe termen lung care să-și alinieze emisiile cu un obiectiv climatic de 2 grade Celsius până în 2050, în industrie susținându-se deseori că acestea sunt „ținte intangibile”. „Investitorii au asistat în acest an la o serie de angajamente semnificative din partea giganților din domeniul combustibililor fosili, așa că este surprinzător că aceste ercetări independente arată că de fapt companiile nu se aliniază cu limitarea temperaturii globale la 2 grade Celsius”, afirmă Adam Matthews, co-președinte al TPI.
ExxonMobil, Chevron, Shell și BP sunt împreună responsabile pentru mai mult de 10% din emisiile globale de carbon din 1965 încoace. Între timp, guvernul britanic va anunța zeci de noi licențe de explorare a petrolului și gazelor din Marea Nordului, pentru stimularea producției interne, au declarat două surse apropiate discuțiilor, pentru Euractiv. Numărul exact de licențe rămâne încă de confirmat, dar ar putea fi până la… 130.
Dar nici celelalte mari companii din economiile dezvoltate ale lumii nu vor reuși să se țină de programul care să ducă la țintele din Acordului de la Paris, despre care oamenii de știință spun că trebuie îndeplinite pentru a preveni cele mai catastrofale efecte ale schimbărilor climatice.
Un raport al CDP, grup global non-profit care administrează un sistem de estimare a climei, pentru companii, orașe și guverne, arată că încălzirea planetei ar atinge 2,7 C dacă angajamentele actuale privind emisiile făcute de companiile importante din țările G7 ar fi reflectate la nivel global. Aceasta este mult peste ținta de 1,5 până la 2,0 grade Celsius stabilită în Acordul de la Paris. CDP arată că studiul ar trebui să vină ca un semnal de alarmă înainte de summitul internațional COP27 privind clima, care se va desfășura în noiembrie, la Sharm el-Sheikh.
„Pe măsură ce ne apropiem de COP27, trebuie să obținem obiectivul de 1,5 grade Celsius. Companiile cu impact mare, precum și investitorii și creditorii lor, trebuie să stabilească și să onoreze imediat ținte cu planuri de tranziție credibile, pentru a ne permite să atingem acest obiectiv”, atrage atenția Laurent Babikian, director global pentru piețele de capital la CDP. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 4.000 de companii mari din diverse sectoare, inclusiv producția de energie electrică și industria grea. Analiza a arătat că firmele din Canada și Japonia s-au descurcat cel mai rău, cu un ritm de decarbonizare care a dus la încălzire de 3,1 grade Celsius, respectiv 2,9 grade Celsius. Companiile americane s-au descurcat aproape la fel, angajamentele raportate în materie de climă conducând la 2,8 grade Celsius încălzire a planetei.
Prin comparație, întreprinderile germane și italiene au fost asociate cu o încălzire de 2,2 grade Celsius, urmate de Franța (2,3 grade Celsius) și Marea Britanie (2,6 grade Celsius). Unele țări europene sunt însă în urmă – companiile din Belgia, Luxemburg și Austria sunt asociate cu o încălzire de 3,0 grade Celsius, iar Grecia se află pe ultimul loc în clasamentul european, cu o temperatură de 3,1 grade Celsius. Raportul adaugă că firmele din Asia se îndreaptă spre 3,0 grade Celsius.
Pe de altă parte, cercetarea a relevat și o lipsă de interes față de atingerea țintelor climatice.
În Canada, de exemplu, doar 43% din toate emisiile raportate sunt acoperite de un obiectiv verificabil. „Nu este acceptabil pentru nicio țară, cu atât mai puțin pentru cele mai avansate economii din lume, să aibă industrii care manifestă atât de puțină ambiție colectivă. Guvernele, autoritățile de reglementare, investitorii și publicul trebuie să ceară mai mult de la companiile cu impact ridicat, fără obiective climatice”, consideră James Davis, de la Oliver Wyman, firmă de consultanță în management, care a participat studiu.
Pe partea bună a documentului, sectorul electric european acționează așa cum a promis, ca un pionier, și este singurul sector industrial care a obținut o temperatură sub 2,0 grade Celsius, mai exact de 1,9 grade Celsius. Potrivit analizei, aproximativ 42% dintre companiile energetice din UE sunt aliniate la obiectivul din Acordul de la Paris. Prin comparație, „această statistică este mai mică de 10% la nivel global”, adaugă Davis.
Comments