Energia solară a așteptat peste un secol să se încheie era petrolului și înregistrează primele recorduri

Panourile fotovoltaice sunt departe de a reprezenta o tehnologie nouă, dar au așteptat timp de peste un secol să se încheie era petrolului, cu tot istoricul său de crize regulate, strategii geopolitice și profituri imense. Urgența climatică a schimbat această abordare la scară planetară, iar hidrocarburile trebuie să facă în sfârșit loc surselor regenerabile.

În acest mare tablou general, panourile fotovoltaice vin cu un prim record: au generat în această vară 12% din electricitatea produsă în Uniunea Europeană, un nivel care a permis continentului să evite importul a 20 de miliarde de metri cubi de gaze, la un preţ potenţial de 29 de miliarde de euro, arată un raport publicat de think-tank-ul Ember.

Descoperirea efectului fotovoltaic s-a petrecut în 1839 și îi aparține fizicianului francez Alexandre Becquerel. Acesta a fost pasul semnificativ în tehnologia panourilor solare, dar a fost nevoie de o jumătate de secol pentru ca, în 1888, fizicianul rus Aleksandr Stoletov să realizeze prima celulă solară. În 1904, Albert Einstein atrăgea atenția, într-o lucrare, asupra tehnologiei energiei solare.

În deceniile în care petrolula domnit absolut asura energiei lumii, celulele solare au rămas un produs de nișă, iar cererea redusă le-a făcut foarte costisitoare. Compania Hoffman Electrics producea, în anii 1950, celule solare cu o eficiență de 10% și le vindea la 25 de dolari bucata – la acest preț, un sistem solar actual ar costa mai mult de patru milioane de dolari. Avansul domeniului a fost lent, dar cert: în anii 1970, eficiența panourilor solare a crescut, datorită contribuțiilor din partea Solar Power Corporation. Progresul din anii 1960 și 1970 a redus prețul de cinci ori. Ca urmare, generația fotovoltaică a crescut, ajungând la 21,3 megawați în 1983.

Costul panourilor a tot scăzut de-a lungul timpului, ceea ce a făcut ca aplicațiile sale să fie ceva mai rentabile. Ca urmare, în 1967, celulele solare și-au făcut prima apariție pe stația spațială Soyuz 1. Dar lumea a rămas concentrată pe petrol și gaze, chiar dacă giganții în domeniu știau încă din anii 1960 că va urma o criză climatică; avansul societății omenești pe care îl genera această sursă fosilă era irezistibil. Așa se face că, în ciuda faptului că Hoffman Electronics a creat o celulă solară mai eficientă, programele spațiale au rămas aproape singurul domeniu de utilizare – o stație din SUA, Skylab, care a orbitat în jurul Pământului între 1973 și 1979, a fost echipată cu celule solare.

Dar în 1991, fostul președinte George H.W. Bush a fondat Laboratorul Național de Energie Regenerabilă, care a impulsionat cercetarea și dezvoltarea în domeniul energiei solare. Ulterior, în 1999, producția a ajuns la 1.000 de megawați. Rămâne pentru istorie dezbaterea în jurul preferinței acerbe a lumii întregi pentru combustibilii fosili, în condițiile în care s-a știut decenii la rând că tehnologia energiei solare este o opțiune mai ieftină decât construirea de noi linii electrice pentru locații îndepărtate, ferme, livezi și alte operațiuni agricole. Deoarece nu necesită combustibil și nicio întreținere, panourile solare sunt mai convenabil de operat și întreținut decât generatoarele diesel sau pe benzină. Abia astăzi, în condiții de urgență climatică majoră, după un drum de peste 100 de ani, energia solară se evidențiază drept ceea ce a fost mereu: potrivită pentru orice locație din lume. După tot acest avans, se estimează că următorul deceniu va înregistra un ritm de creștere fără egal pentru sectorul energiei solare, consolidând-o ca pilon central al trecerii la surse regenerabile, notează solarify.in.

Iar acest proces deja a început. În intervalul mai – august 2022, producţia de energie fotovoltaică din Europa a atins 99,4 terawaţi oră, cu un sfert mai mult decât în aceeaşi perioadă a lui 2021, când ponderea energiei fotovoltaice în producţia de electricitate europeană a fost de 9%, arată raportul Ember. Practic, 18 dintre cele 27 de state membre UE au înregistrat o producţie de energie fotovoltaică record, în special Ţările de Jos (pondere de 23% din producţia de electricitate), Germania (19%) şi Spania (17%). În schimb, Franţa se situează sub media europeană – doar 7,7%, francezii fiind prin tradiție susținători ai energiei nucleare.

Cel mai mare avans al energiei fotovoltaice a avut loc în ultimii ani în Polonia, unde producţia de energie fotovoltaică a crescut de 26 de ori, urmată de Finlanda şi Ungaria (creștere de cinci ori), arată datele furnizate de Asociaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa.

Pe de altă parte, conform estimărilor Ember, în următorii ani, continentul european va avea o producţie de energie fotovoltaică cu aproximativ 50% mai redusă faţă de ceea ce ar fi nevoie pentru a atinge obiectivele energetice şi climatice ale UE la orizontul anului 2030. O dată în plus în istoria sa, energia solară este o chestiune de… timp.