România înlătură barierele din calea proiectelor de energie regenerabilă dezvoltate pe terenuri agricole

Noile reguli vor permite ca proiectele eoliene, de biomasă, de biolichide, biogaz, cele de stocare și stațiile de transformare să fie construite direct pe terenuri agricole, în mai multe clase de fertilitate – III, IV și V.

Pentru acest demers, Parlamentul României a adoptat recent un amendament la Legea funciară nr. 18/1991, care ar putea înlătura barierele de reglementare în calea dezvoltării proiectelor de energie regenerabilă pe terenuri agricole. Noile reguli stabilesc, de asemenea, că astfel de terenuri ar putea fi utilizate pentru proiecte cu dublă utilizare, inclusiv producerea de energie și activități agricole.

„Noile prevederi nu au intrat încă în vigoare, dar acest lucru ar trebui să aibă loc în scurt timp. Noua lege deschide calea proiectelor agrovoltaice și rezolvă unele dintre inconvenientele de autorizare cu care se confruntă dezvoltatorii”, a declarat Mihaela Nyerges, partener la firma română de avocatură Vlăsceanu, Nyerges and Partners, potrivit pv-magazine.com.

De exemplu, nu va mai fi necesară aprobarea unui plan de urbanism zonal (PUZ) pentru schimbarea destinațiilor de teren în intramuros. „În schimb, ar trebui efectuată o procedură specială pentru schimbarea categoriei de teren, din teren agricol în teren construibil. Cu toate acestea, o astfel de procedură este semnificativ mai scurtă în comparație cu PUZ, deoarece autoritățile ar trebui să își emită aprobarea în termen de 45 de zile de la data cererii, altfel cererea este considerată aprobată tacit”, adaugă Nyerges.

Noile reguli stabilesc și taxe de autorizare mai mici pentru proiectele fotovoltaice în cazul aplicațiilor cu sistem dublu. „În cazul proiectelor fotovoltaice, acest lucru este foarte semnificativ, deoarece o structură cu stâlpi mai înalți permite activități agricole/pășunatul animalelor sub panouri și, prin urmare, o suprafață mult mai mică de teren este afectată”, a mai spus Nyerges.

Noua lege se va aplica până la 31 decembrie 2026. „Ideea din spatele termenului 2026 a fost stimularea investițiilor în capacități de energie regenerabilă pe durata actualului buget UE (2021-27), pentru a crește rata de absorbție a fondurilor UE disponibile. Din această perspectivă, după Planul Național de Recuperare și Reziliență, care a fost lansat în urmă cu câteva luni, industria așteaptă cu nerăbdare Fondul de Modernizare care se așteaptă, după mari întârzieri, să fie accesibil din această toamnă”, punctează Nyerges.

Imagine de Sebastian Ganso de la Pixabay