Titanii tehnologiei care consumă energie, cum ar fi Amazon, Google, Microsoft și Meta, presează autoritățile de reglementare în domeniul energiei și legislatorii pentru politici favorabile de rețea electrică pentru accelerarea tranziției la energie curată.
Companiile, care domină o industrie tehnologică alimentată de operațiunile globale ale centrelor de date, au intrat în dezbaterea generală, se implică în paneluri cu experți în energie și au devenit o prezență regulată și sponsori ai întâlnirilor din industrie.
Marii consumatori de energie consideră politicile de rețea ale Comisiei Federale de Reglementare a Energiei (FERC) din SUA ca fiind esențiale pentru accelerarea lansării energiei curate stimulate de stimulentele din Legea de reducere a inflației, proiectul de lege de 369 miliarde de dolari privind clima și impozitele. „Noua lege va avea un impact mare asupra capacității noastre de a îndeplini angajamentul climatic. Ca urmare, noi – și cred că o vedeți de la unii dintre ceilalți achizitori corporativi mai mari – ne intensificăm acșiunile și realizăm că ar trebui să avem voce în acest proces. Este logic să devenim mai implicați”, a declarat Blair Anderson, director de politici publice pentru Amazon, într-un interviu.
FERC lucrează pentru a finaliza o regulă care impune furnizorilor de utilitățil să ia în considerare un set mai larg de beneficii pentru transportul regional – pentru prima dată, energia condusă de clienți include achizițiile corporative.„Ne aflăm într-un moment în care piața și factorii de decizie politică recunosc că energia curată condusă de clienți este reală. Cantitatea de activitate pe piață este doar vârful aisbergului a ceea ce ar putea fi declanșat”, susține Bryn Baker, director senior pentru inovare de piață și politici pentru Asociația Cumpărătorilor de Energie Curată. Grupul comercial de la Washington este format din peste 300 de companii, inclusiv firmele Big Tech, care cumpără energie curată sau care se asociază cu consumatorii.
Marii consumatori și-au construit, prin angajarea minților de top din organizațiile de rețea, propriile grupuri în Congres. De pildă, numai în acest an, Meta l-a atras pe Jeff Bladen, care a lucrat mai bine de șapte ani la Midcontinent Independent System Operator, care supraveghează fluxul de energie electrică către 42 de milioane de oameni din 15 state și provincia canadiană Manitoba.
Google l-a angajat pe Brian George, un lobbyist pentru Electric Power Supply Association, care a lucrat anterior la FERC. Iar Microsoft a cooptat-o pe Brianne Miller, care a lucrat în Comitetul Senatului pentru Energie și Resurse Naturale și la Laboratorul Național Idaho.
Începând cu 2021, Microsoft și Google au făcut lobby la Congres cu privire la problema extinderii piețelor angro, un efort care câștigă amploare în mare parte din Occident, potrivit unei analize a formularelor de dezvăluire de lobby citate de bloomberglaw.com. Lobby-ul energetic este o parte în creștere a segmentului de lobby al companiilor de tehnologie, pe fondul controlului antitrust din partea administrației Biden. Practic, industria înceacă să se asigure că energia curată alimentează centrele proprii de date, care atrag încărcături masive de energie.
De exemplu, Google a raportat un consum de energie electrică de 18,3 terawați-oră în 2021, comparativ cu 7,6 terawați-oră cu patru ani în urmă. Pentru comparație, consumul total anual de energie electrică din SUA se apropie de 4.000 de terawatt-oră. Utilizarea de către Google a fost egală cu 1,6 milioane de gospodării medii din SUA.
Amazon, Microsoft și Meta au condus în achizițiile globale de energie curată în 2021, cumpărând 14,5 gigawați de proiecte eoliene și solare, potrivit BloombergNEF. Meta nu alege piețe angro sau tarife ecologice, ci încearcă să țină consumatorii împreună în segmente mai ample, cum ar fi politica de transport. „Mecanismele de îndeplinire a acestor obiective trebuie într-adevăr să aibă un impact cât mai mare și cât mai ample posibil, la scară de rețea”, a spus Bladen.
Toate aceste mișcări dau rezultate care atestă, o dată în plus, puterea și influența Big Tech în decizia politică. Barierele de reglementare au fost în centrul atenției de când primele companii mari au lansat acordul de achiziție de energie pe termen lung – în anii 2000. Aranjamentul permite companiilor să cumpere energie din surse regenerabile direct de la dezvoltatorii de utilități.
Dar creșterea obiectivelor corporative la zero net, scăderea costurilor energiei curate și a stimulentelor federale au sporit atenția: obiectivele companiilor erau încetinite de birocrația de a conecta proiectele la rețea. Acest lucru a fost valabil în special pentru companiile Big Tech care construiau centre de date mari consumatoare de energie, dar tebuia să demonstreze că luptă împotriva schimbărilor climatice. Așa se face că pe un teritoriu strict reglementat, au apărut tarife verzi, care le permit companiilor să se aprovizioneze cu energie eoliană sau solară, prin programe de tarife speciale, aprobate de comisiile de utilități de stat.
Comments